ReFeRaTe4eVeR

DauBine4eVeR · Administrator Data inscrierii: 05/Mar/2009 Mesaje: 65

ONJUNCTIA
Conjunctia este partea de vorbire neflexibila care indica raportul de coordonare si subordonare intre parti ale propozitii, o parte de propozitie si o propozitie, sau intre doua propozitii.

Dupa forma, conjunctiile sunt:

simple : ca, sa, ci, dar, de, fie, daca, ori, sau, fie, etc.
compuse : ca sa, ci si, cum ca, si cu.
locutiuni conjunctivale : macar ca, pentru ca, cu toate ca, chiar daca, in afara, macar de, de parca, pana sa, fara sa, din cauza ca, in caz ca, in loc sa, de vreme ce, in timp ce, in vreme ce, odata ce, dupa cum, fata de cum, ca si cand, ca si cum, dupa ce ca, si cu, etc.
Conjunctia se intalneste atat la nivelul propozitiei cat si la nivelul frazei.

Rolul conjunctiei la nivelul propozitiei.
1). leaga doua sau mai multe parti de propozitie de acelasi fel.
Exemple:
Cartea si caietul sunt pe birou. (doua subiecte)
Rochia aceasta este noua si frumoasa. (doua nume predicative)
Copilul cuminte si silitor invata mult. (doua semnale adjectivale)
Placerea de a invata si de a scrie este mare. (doua atribute verbale)
2). doua parti de propozitie diferite:
Oricand si peste tot e nevoie voi veni. (complement circumstantial de timp si complement circumstantial de loc)
Oricine si oricand poate sa ma viziteze. (subiect si complement circumstantial de mod)
Orice si oricum e posibil. (subiect si complement circumstantial de mod)

3). o parte de propozitie si o propozitie secundara:
a). de acelasi fel:
(subiect-subiectiva)
Mi-e dat a fi fericit si sa ma bucur de voi.

nume predicativ - predicativa
El a realizat neserios si cum nu-l stiam noi.

complement direct - completiva directa
L-am intalnit pe el si pe cine nu ma asteptam.

b). cu functii diferite:
Te-am intalnit intamplator si unde nu ma asteptam. (complement circumstantial de loc si subordonata de loc)
Eu ma bucur de succesul tau actual si cand vei fi student. (complement indirect si circumstantiala de timp)

La nivel de fraza, conjunctia leaga:
a). doua propozitii de acelasi fel in raport de coordonare:
copulativa: si, nici, ca de exemplu si.
adversativa: dar, iar, insa, ci.
disjunctiva: fie, sau, ori.
conclusiva: deci, asadar.

Dupa felul raporturilor stabilite intre partile de propozitie sau intre propozitii, la grad de fraza, conjunctiile sunt:
A). Coordonatoare (leaga parti de propozitie sau propozitii de acelasi fel):
copulative: si, nici, cum ar fi si.
adversative: dar, iar, insa, ci.
disjunctive: fie, sau, ori.
conclusive: deci, asadar, prin urmare (locutiune conjunctionala)
Propozitiile in raport de coordonare pot fi cele două principale sau ambele secundare.

B). Subordonatoare - raportul de subordonare se stabileste intre o propozitie principala-regenta si o subordonata.
Subordonarea se realizeaza prin conjunctiile subordonatoare: ca, sa, daca, de, etc. si locutiuni conjunctionale: pentru ca, deoarece, fiindca, din cauza ca, etc.

Rolul de element relational intre regenta si subordonata este indeplinit de o serie de locutiuni conjunctionale: pana sa, pana cand, pentru ca, etc.

Alte parti de vorbire cu valoare de conjunctie

Rolul de legatura intre propozitii este adesea indeplinit de alte parti de vorbire.
Acestea sunt:
1). Adverbe interogative-relative: unde, cand, cum, cat si compusele nehotarate: oricand, orisicand, oriunde, orisiunde, oricum, orsicum, oricat, orsicat.
2). Pronumele interogative-relative: care, cine, ce, ceea ce, si compusele nehotarate: oricare, orisicare, oricine, orisicine, oricine, orisice, etc.
...